MIRE ȘI MIREASĂ

Mirodeniile tale au un miros dulce și plăcut
Numele tău e mireasmă vărsată ce aduc -
Dezmerdările tale, ce-s mai bune ca vinul,
Sărutul tău e dulce și amar ca pelinul...

- Iamă, cu tine, iubito, hai să alergăm,
Eu sunt regele, zeul și mirele tău!
O, iubite, pune-mă pecete pe inima ta,
Sunt o floare pe brațul tău, nu mă uita!

Ești cea mai superbă dintre femei,
Perii tăi sunt ca o turmă de miei,
Fața ta balaie și rumioară,
Ai mers sprinten, de căprioară...

Obrajii tai - două jumatați de rodii,
Vreau să te cuprind, de tine să mă apropii.
Ești frumoasă ca Luna, Curată ca Soarele
Și stai în grădina cu verdeață din vale.

Ești porumbiță neprihanită a mea,
Ești singura fetiță la mama ta.
Splendide ai picioare în încălțămintea ta,
Ai rochie alb-albă, și pe cap ai fata...

Pieptul tău, ca doi cerbi ce pasc crini,
Vino cu mine, mireaso, cu ochi de măslini!
Ești minunată, iubito, nu ai nici un cusur,
Dragoste pe veci îți promit și îți jur!

Mi-ai răpit inima, tramdafirule, o iubite,
Un crin în mijlocul spinilor ești fierbinte...
Iar eu sunt bolnavă de dragostea ta,
Îmbrățisează-mă și nu mă uita!

O, ia-mă, regele meu, pe scaunul tău de purpură,
În regatul tău, pune-mi pe cap o cunună,
Iar pe deget să-mi îmbraci un inel
Dă-mi chipul blînd de porumbel.

Cele mai mari ape nu vor putea
Nicicînd să ne stingă dragostea!
Nici oceane nu vor putea s-o înnece,
Vino la mine în costum de mire și rege,
Rămîi cu mine, viața de-om petrece!