A ride de ceva, sau a ride de cineva nu este greu, ba chiar e foarte usor, simplu, nu cere nici un efort. Iata asa: ai ris si basta. Se mai zice ca-i bine sa rizi, cica e folositor. Cine ride mult se ingrasa, asa ca celor slabi le recomandam sa rida cit mai mult! Rideti! Hai sa ridem cu totii! Asa foarte bine: ridem si ne ingrasam, deoarece "risul" inlatura toate emotiile negative din sistemul nervos, ne face sa ne simtim "okkei"!
Dar stop! Ce ne facem daca ridem prea mult? Ne vom ingrasa asa de tare ca ne vom transforma in niste fiinte uriase.... cam ca... o, nu, numai nu asta. Ma tem ca o sa recurgem la unul din sfaturile lui Gheorghe Urschi, care ne tot indeamna sa le facem pe toate cu masura, adica sa nu incalcam masura. De exemplu, zice d-lui sa mincam cu masura, sa bem cu masura, c-apoi in situatia economica in care ne aflam noi, in ptrezent moldovenii care nu prea avem nici pin la mica noastra masura, nu ca sa-o depasim. Daca ti-e foame, zice in continuare sotia d-lui atunci rabda, ca dracu nu te-a lua.
Da, trebuie de rabdat, caci asa am fost invatati de mici: "cu rabdarea treci si marea". Bine rabdam pina ne mai tine "rabdaul", ca nu de alta, dar vor zice despre noi urmatoarele: "N-au cei sapte ani de acasa". Si cine, ma rog, zice? Tot un "ciob" ce se ride de o "oala sparta". Ce mai la deal la vale? Un om educat, care pe linga educatie mai are si ceva minte in capul ce-l poarta pe umeri apoi, stie cind sa rida, unde sa rida, cum sa rida, de ce sa rida si concret de cine sa rida sau viceversa sa nu rida.Pentru ca cel de ride, trebuie sa tina cont de proverbul care ne spune urmatoarele: "Ride bine cine ride la urma". Ceea ce ar insemna ca acel de ride sa fie sigur ca el singur nu va ajunge de risul gainilor sau de risul ciorilor inca si mai rau.
A incercat odata un gospodar de-al nostru sa rida de un altul, caruia cica sotia ii umpluse ograda cu copii de toate culorile: mai balaiori, mai smolitei, roscatei, galbiori, negrisori, cu ochi holbati , ori ca "cheutoarea la cufaica"" s.a.m.d. Dar ce-l inveselea pe primul mai tare era ca toti erau "fatarnici" si-l numeau pe sotul acesteia "tata". Ei, dar sa revenim la proverbul spus mai sus: "Ride hirb de oala sparta", pe care i l-a reamintit omul cu necazul.
Atunci gospodarul s-a scarpinat in cap, de parca a simtit o lovitura, apoi a pus mana la barba, cind se insenina la fata isi cheama odraslele in fata lui, le aliniase pe toate noua care erau toate ca una leit vecinul de care s-a ris cu pofta! Si-a dat seama ca cam s-a intrecut cu saga, dar a inteles un lucru in sfirsit: Cine ride? Risul ride! Si daca ai muscat din mar inghite-l tot, nu-l da cu piciorul! Caci trebuie de inteles ca in toate este o ma-su-ra si inainte de a ride trebuie sa te uiti sub nasul tau si sa nu-ti bagi nasul in farfuria altui.
Комментариев нет:
Отправить комментарий