VREAU SA INTELEGI

Nu vreau ca tu sa fii cel mai frumos,
Nu vreau ca tu sa fii cel mai destept.
Nu vreau ca tu sa fii prea curajos,
Nu vreau ca tu sa fii un bun profet.

Prefer ca tu sa fii putin mai simplu.
Si-n chestiuni de-amor mai explicit...
Atunci cind imi propui sa fim un cuplu
Si sa o ducem impreuna fericit.

N-as vrea sa-ti fiu eu prea departe,
Dar nici aproape tare nu asi vrea,
Asi prefera sa intelegi si tu odata
De ce imi bate atit de tare inima!

"IN AJUN DE SESIE" (eseu)

Vai si amar de biatul student in aceasta perioada. Si in genere, iarna e cam grea pentru el, din toate punctele de vedere. Parale - ioc! De incaltat - ioc! De imbracat - ioc! De papat - ioc! Ce sa mai vorbim de culcusul de noapte (daca il mai au is cei mai fericiti studenti). Insa daca nu-l au atunci treaba e sluta de tot, deoarece trebuie sa-si vineze un loc la gara, sa se ghemuiasca si sa faca sfortari sa-si adune "averea" gramajoara si s-o incalzeasca. Dar sa nu adoarma cu totul ca e periculos se va trezi gol-golut cum s-a trezit si Nica, dar lui i-a mai convenit, ca era vara, insa studentului mai ca nu! Apoi trebuie sa-si caute un culcus unde sa se oploseasca pe un timp oarecare "in numele Domnului", ca nu are de unde plati nici gazda, nici camin. Daca se mai gaseste cite un crestin, noroc bun, insa cu parere de rau cam putini au ramas dintr-acestea, caci sporeste numarul celor lepadati de Hristos pe zi ce trece. Ce sa-i faci, fiecare cu ale lui. Fiecare cu gustul lui, iar cu gustul omului, ce a-i ma rog? Si se rupe studentul cu o viteza la seminare, zmulgind usa din tintini, sa-i descarce d-lui profesor cunostintele acumulate, ca is mari si grele, se revarsa inafara. Apoi fuga la biblioteca sa-si incarce iar "bagajul" de cunostinte. Umbla sarmanelul toata ziulica cit este de mare, fit-incolo, fit-incoace si cind se trezeste-i noapte de-a binelea. Simte ca-l stringe la lingurita si-si aminteste ca n-a mincat de citeva zile. Mare smechera mai e si foamea asta, vorba lui Creanga: "Da pe de-a dreptul". Vrei nu vrei ti se baga in suflet nepoftita si nedorita de nimeni. Ca pe cei de la conducere nu-i doare nicaieri, nu li-e frig, prin transport obstesc nu-si fac loc cu coatele, iar nasturii lor nu-s lustruiti de hotii de buzunare. Sa vedeti ce hoti prosti baga mana in buzunare si unde le baga, oameni buni? La bietul si nenorocitul de student care afara de carnet de note si biletul studentesc, citeva chaietele, un stilou nu mai are nimic. Poate gasi 4 lei, cel mult 10 lei, la altul poate gasi si la vreo 47 de lei, caci a dat Domnul si a mai primit si o bursa lunara, cu intirziere de vreo 3-4 luni, da vorba aceea: "Nemultumitului i se ia darul". Si hotul, blestematul ista de hot, ii haleste cei 4 lei, cei 10 lei, cei 47 de lei, si bineinteles si oglinda studentului. Si se incep necazurile pe capul nenorocitului de student. Nu-i era de ajuns cite le avea... Ia bani, bre, de unde vrei pe imprumut, dezbraca-te si vindele pe ceva pe un pret de pomana si fuga la facut duplicatul ca mine ai colocviu si-i "amba" cu tine. Fuga la fotografiat, mai lasa si aici ceva ca amintire si fuga la secretariat, decanat si iar...

   Iata ca s-a pricopsit cu documente, a scapat in sfirsit de taxatoarele cele "guralive" care varsa si varsa strasnicii de ti se face parul maciuca. Fuga la colocviu ca se mai vad studenti linga usa. Aici insa il asteapta pe unul norocul, iar pe cel sarman - nenorocul. Iese si mai necajit si mai neagra-i pare viata! Dar inima ii este tare, voeba aceea: "Speranta moare ultima"! Gaseste de la ceilalti camarazi un leu, doi si trage o fuga pin la tara, sa dovedeasca sa vina inapoi, caci mine are altul de dat. Acasa il asteapta parintii care sa vedeti  minune au imbatrinit asa de-odata, s-au incovoiat nu stiu cum, au imbartinit de nu-i mai cunosti. Vocile is ale lor. Desigur studentul i-a o mina vesela, fericita, nu le spune de necazurile lui. Inconjoara si-i da pe de-a dreptul:

   - Papa si bani!

Intervine biata mama, unica din familie care lucreaza. Educa si ea rinduri - rinduri de absolventi, le baga in cap la prostii cum ca limba noasta-i limba de stat, ca-i la ea acasa, ca avem o tara mare si bogata (eu insa stiu alta), ca avem un neam blind (ca boul), harnic si rabdator, ( prea rabdator si prea traje in jug), ca vor fi cine vor dori (chiar si la cirma tarii, iaca asta n-o mai cred). Mai in scurt le spune sarmana niste povesti, iar ei le inghit, pentru ca le spune convingator, si cum sa n-o creada, ca doamna profesoara e cinstita, ceea ce cere si de la ei. Cit is de naivi sarmaneii. Mai apoi vin si ei in lumea cunostintelor, iar drumul vietii e hopuros si bietii studenti se lovesc cap in cap cu o alta realitate, intoarsa pe dos.

   Sa revenim la ale noastre. Infuleca studentul nostru la fasole nerugumate ca la mama acasa, ca a ruguma el si in drum spre capitala. Umfla doua genti cu de ce are mama: fasole, faina, salaturi, dulceturi, nuci, mere, ca altceva insului nostru nici nu-i mai trebuie. Ca chiar daca ar avea carne i sa-r opri in dinti, brinza i s-ar face ochii albi, lapte, oua s-ar  mai gasi ceva sa fie. Ei dar vorba aceea , e post si trebuie de postit ca studentul e pacatos, face pacate la fiece pas. Inmorminteaza cele doua bunici si cei doi bunei de patru ori pe an, motivindu-si lipsele de la lectii. Iar ei, fie-le tarina usoara ce-o sa le fie, ca nu le-a mai fi nimic ca tot una is morti demult. Alta-i la mijloc ca bunica de pe mama e vie, dar "moarta" cind e nevoie.

   Gata, pleaca, ii saruta pe bunii lui parinti si la drum. Cind se leaga amurgul de zi ajunge si necajitul nostru acasa, la sectorul Riscani. Nu coboara bine din maxi-taxi ca hop! Doi vlajgani cu cutite ii taie geanta din umar in care erau conspectele, un pieptene, carnetul de note, biletul studentesc si ceva "capital" marunt din a doua bursa, caci ii primise si-si cumparase geanta asta pe care numai ce i-au taiat-o si rapit-o. Mai avea niste lucrari efectuate, dactilografiate, i-a colea niste eseuri, articole, schite - munca de mai multe zile si nopti. Avea si o iconita care i-o pusese maicuta in geanta sa-l pazeasca de cei "rai."

Inzadar le stiga studentul ca n-are cine stie ce bani, degeaba i-au sticat bunatate de geanta. S-a zis cu bursa pe o luna. Inca a mai ramas dator, ca o geanta costa mai mult decit o bursa studenteasca. Ii implora sa-i lese documentele, conspectele, lucrarile, Dar degeaba, risca sa-si piarda si viata!

Necajit nevoie mare se tiriie acasa cu chiu, cu vai cu gentile acelea "popesti"cum zicea bunicul, Dumnezeu sa-l ierte. N-a inchis un ochi de necaz. Ce sa faca? Cu lucrarile cum sa se achite? Hai din nou la scris si dai si dai bataie. Nici nu stie cind e zi, cind e noapte. Maine are examen in scris, sa nu iute sa plece la examen.Dar azi mai e ceva timp. Va pleca la decanat, va plinge, va implora sa i se dea inca o bursa, ca i se cuvine, iar de nu, nici nu stie incotr-o s-o apuce sa imprumute. Si-a amintit! La piata acolo este un coleg de clasa, l-a imprumutat si da-i zor la facut actele,ca mane n-ai ce te prezenta la examen. E-he-he! Dar necazurile nu vin cite unul, navalesc peste el cu carul.Secretara e plecata, va veni mane. Ma rog, are si ea problemele ei, are tot dreptul. A alergat de la usa la usa, adunind semnaturile profesorilor in carnetul de note, facind spume la gura, implorindu-i. Ce-i de glumit?! Notele pe trei ani de zile! sa vezi ca-i mare Dumnezeu, l-a ajutat pe necajitul si oropsitul de student. Numai profesorul de franceza l-a necajit, nu i-a pus colocviu. de necaz nu-si mai vede prapaditul de el capul. Dar sesia continua. Mai are inca 3 examene de sustinut. Cu colocviile a legat-o, daca nu includem franceza. Curaj, gaina, ca te tai: Vivat profesia!

RIDE CIOB DE OALA SPARTA -2 (SCHITA-ESEU)

A ride de ceva, sau a ride de cineva nu este greu, ba chiar e foarte usor, simplu, nu cere nici un efort. Iata asa: ai ris si basta. Se mai zice ca-i bine sa rizi, cica e folositor. Cine ride mult se ingrasa, asa ca celor slabi le recomandam sa rida cit mai mult! Rideti! Hai sa ridem cu totii! Asa foarte bine: ridem si ne ingrasam, deoarece "risul" inlatura toate emotiile negative din sistemul nervos, ne face sa ne simtim "okkei"!

Dar stop! Ce ne facem daca ridem prea mult? Ne vom ingrasa asa de tare ca ne vom transforma in niste fiinte uriase.... cam ca... o, nu, numai nu asta. Ma tem ca o sa recurgem la unul din sfaturile lui Gheorghe Urschi, care ne tot indeamna sa le facem pe toate cu masura, adica sa nu incalcam masura. De exemplu, zice d-lui sa mincam cu masura, sa bem cu masura, c-apoi in situatia economica in care ne aflam  noi, in ptrezent moldovenii care nu prea avem nici pin la mica noastra masura, nu ca sa-o depasim. Daca ti-e foame, zice in continuare sotia d-lui atunci rabda, ca dracu nu te-a lua.

Da, trebuie de rabdat, caci asa am fost invatati de mici: "cu rabdarea treci si marea". Bine rabdam pina ne mai tine "rabdaul", ca nu de alta, dar vor zice despre noi urmatoarele: "N-au cei sapte ani de acasa". Si cine, ma rog, zice? Tot un "ciob" ce se ride de o "oala sparta". Ce mai la deal la vale? Un om educat, care pe linga educatie mai are si ceva minte in capul ce-l poarta pe umeri apoi, stie cind sa rida, unde sa rida, cum sa rida, de ce sa rida si concret de cine sa rida sau viceversa sa nu rida.Pentru ca cel de ride, trebuie sa tina cont de proverbul care ne spune urmatoarele: "Ride bine cine ride la urma". Ceea ce ar insemna ca acel de ride sa fie sigur ca el singur nu va ajunge de risul gainilor sau de risul ciorilor inca si mai rau.

   A incercat odata un gospodar de-al nostru sa rida de un altul, caruia cica sotia ii umpluse ograda cu copii de toate culorile: mai balaiori, mai smolitei, roscatei, galbiori, negrisori, cu ochi holbati , ori ca "cheutoarea la cufaica"" s.a.m.d. Dar ce-l inveselea pe primul mai tare era ca toti erau "fatarnici" si-l numeau pe sotul acesteia "tata". Ei, dar sa revenim la proverbul spus mai sus: "Ride hirb de oala sparta", pe care i l-a reamintit omul cu necazul.

Atunci gospodarul s-a scarpinat in cap, de parca a simtit o lovitura, apoi a pus mana la barba, cind se insenina la fata isi cheama odraslele in fata lui, le aliniase pe toate noua care erau toate ca una leit vecinul de care s-a ris cu pofta! Si-a dat seama ca cam s-a intrecut cu saga, dar a inteles un lucru in sfirsit: Cine ride? Risul ride! Si daca ai muscat din mar inghite-l tot, nu-l da cu piciorul! Caci trebuie de inteles ca in toate este o ma-su-ra si inainte de a ride trebuie sa te uiti sub nasul tau si sa nu-ti bagi nasul in farfuria altui.

RIDE CIOB DE OALA SPARTA (ESEU-SCHITA) 1

"Risul" se spune ca-i folositor, daca-i la tanc, adica la locul lui. Cine se ride mult cica se ingrasa. Deci rideti cu noi. Asa! Bine, foarte bine! Dar stop. nu rideti prea mult ca ce ne vom face daca ne vom ingrasa prea tare? Ne vom face cit elefantii? Aoleu, maicuta draga, numai nu asta, vom fi caraghiosi. Dar este si colacul de salvare al d-lui Urschi care ne aminteste de "masura".

 - Masura! Ma-su-ra si iar ma-su-ra!

   Ride bine cine ride la urma, vorba aceea. ca s-a mai ris daunazi mos Ion de mos Vasile, pentru ca fiica lui a venit din capitala cu bratele pline.Cica maritata n-a fost, dar copii a facut.

Da lui mos Vasile "ris" i-a trebuit ca fiica lui, unde dai si unde crapa. I-a facut in ciuda vecinii si i-a opintit trei de gemei:

-Lasa, tata, ca nu ti-a fi urit la batrinete, ai cu cine te mingiia!

A mai ris de-atunci bietul om vreodata?

A mutit de crede si azi satul ca si-a inghitit limba. Cind au ramas in doi cu mos Ion au scos un singur cuvint:

 - "Sotsorevnovanie". Se intrec, adica.

Ce sa-i faci, o fi avind si ele, mititelele vreun plan de implinit. Acum cica si cele cu barbati sunt intrebate peste hotare, daca incap in  "masura".Au cica smecherii ceia o masura speciala, daca incap merge, daca nu - nu si gata. Daca-i oleaca mai facuta sau mai "rasaritica" s-a zis cu Turcia sau Grecia.

Dar daca-s fete mari, inca si mai bine, primesc la palma foc nu alta. platesc numai dolarasi. Si se duc bre, se duc din sat cirduri. Barbatii stau acasa. Coc mititeii painica, spala plozii, varuiesc, vopsesc, de toate s-au invatat sa faca. S-au deprins bietii barbati. Cum vin acasa, le trimit iar. Si iar, si iar, ca nu le mai pot opri, caci au acolo locusorul lor de lucru, la caldut si se tem sa nu-l piarda. Stii mata vorba aceea: "Rau cu rau, dar mai rau fara de rau".

   Dar sa vedeti mai treaba: Anisoara lui badea Nicolae lucreaza artista de cinema in Turcia. A impins-o pacatul sa le aduca acasa un "vidic" de celea turcesti. Copiii de cind e lumea l-au scos pe dracu din oala. Repede il pun in priza, tocmai cind era casa plina de neamuri, vecini, copii.

Si sa vedeti minune, apar pe ecran patru hojmalai, zdraveni, smolitei, ma rog, turci, ca ai nostri is balaiori si Anisoara lui badea Nicolai in mijloc. Da cum era imbracata, ca o artista bre! Numai o cordicuta dinainte, alta dinapoi. Iar mai sus in dreptul sinilor, ia asa cit pui amindoua mainile avea femeia doua capacele si straluceau parca erau de foc.. Ea unde incepe a invirti corpul de la mijloc de parca era rupt.

Da fetita ei cei mai mica iese afara si striga:

 - Hai, tata, mai repede in casa ca arata un film cu mama in rolul principal!

Cind a intrat omul in casa mai n-a crapat de rusine bietul om - Anisoara lui facea sex in grup, ma rog, ca peste granita, ca la noi nu s-a stiut de acestea. Mezina o cheama si pe maica-sa de afara. Aceea cind a intrat mai n-a crapat fierea in ea mititica. Nu i-a dat in cap de asa ceva ca acei de la slujba ei sa-i faca o astfel de surpriza. Ma rog, le-a daruit cite un video-magnetofon cu tot cu film, pe viu, ca din viata.

   Aici cam s-a inecat risul in git la toti. Vecinii, neamurile nu stiau pe unde sa iasa din casa, ca badea Nicolai cind s-a izbit dupa Anisoara lui parea a fi un tigru. Ba mai rau, un vampir, de cei din filmele de groaza. S-a mai ris satul dupa aceea cit s-a ris, dar vorba aceea:

Nu-i  mort, cumatrie, sau nunta unde sa nu rida lumea.Adica rid si ei pina nu iese la suprafata alta intimplare si apoi o talmacesc pe aceea fiecare adaugind ce poate si cit poate. Ca cine sa-i impiedice, nimeni. S-apoi e mai interesanta intimplarea daca-i mai pui zorzonei, floricele pe la urechi.

   Dar mos Ignat ce-a patit?

Avea si el o fata cum scrie cartea: frumoasa, voinica si intrebata. Vine mai daunazi un flacau si n-o gaseste acasa. Mai vine odata, de doua ori. Da a treia oara mosului i-a fost mila si-l intreaba:

 - Da ce-ti trebuie, Marioara mea, mai baiete?

 - Apoi i-am adus, mosule un bat.

 - Pune-l dupa poarta, i-oi spune eu cind o veni, ca-i de la tine. N-o astepta, ca nu mai vine ea asa degraba.

   Mai, ce mai risete era in sat, pe seama lui mos Ignat si batul flacaului!

   Si satul ista a cam intrecut masura. Ride, si ride de parca s-a spart vreun detaliu in ei. Rid intr-una. Da cine credeti ca ride, ride ciob de oala sparta. Mai binezis ride ruptul de cirpit, ca el e mai potrivit (ride risul de ris).

   Da, asa-i, nu va mirati. Ca oamenii gospodari nu se rid. Ei stiu ca unui om asezat adica cu scaunul la cap nici nu-i sade bine sa rida., ca se rid numai risurile, adica acei ce nu-si dau seama de ce rid. Ei rid de la o nimica toata.

   N-ai zice ca sotia lui Urschi "stop?!" mai da ce-s nebuni si sotii Urschi. Mai, mai, mai. Cind apar in fata lumii, apoi rizi nu saga. Parca-s facuti de-o mama.

FIORUL DIVIN

Visez cheia succesului,
Accept calea progresului.
Fug din imperiul stresului,
Condamn scopul interesului.

Astept linistea si puritatea,
Respect legea si demnitatea.
Caut dragostea si fericirea,
Ce vor salva omenirea.

Evadez din desimea in care
Mor, pier, fara crutare...
Talmacesc structura visului,
Deschid usa paradisului.

Privesc la cerul luminos:
 - Ce ascunde chipul lui Hristos?
Orbesc de raze sclipitoare
Si imi gasesc un loc sub soare.

Beau apa vie din izvor,
Ma plimb prin sfintul ogor.
Sorb nectarul de pe flori,
Aprinsa de divini fiori.

NU-TI PLINGE SOARTA!

De ce ma tulburi, tu ti-ai ales o alta soarta,

De ce ma privesti, caci eu nu sunt deloc a ta.

Nu crede tu, ca eu iti sunt o boarfa,

Sau o marioneta docila-n mana ta!

Nu ma chema in nopti intunecate,

Ca-mi torci si tu povete obosite.

Nu invidia in lume o libertate,

In ciuda noptilor tale nedormite.

Si nu mi te mai plinge de viata ta bizara,

Ca esti nefericit si insingurat, avind pereche.

Tu insuti lasata-i sufletul sa-ti moara,

Parindu-ti totul in jur floare la ureche!

Ah, cit de bine ti se potriveste

Imbrobodit, inlantuit si strajuit...

Aceasta zina mandra din poveste

Ce in destin  la tine s-a ivit!

PLIN DE MISTER...

Cu o tigara-n dinti,

Tramdafir cu ghimpi fierbinti.

Ai soare-n par -

Plin de mister...

Ai ochi verzi,

Spune, ce crezi?

Daca ochilor tai le-ar placea,

Destinul sa-l schimbi ai putea.

Nu te-ai mai gindi la nimic,

Nici la punctul tau de viata mic.

Dar, stiu bine, de cind esti,

Tu mereu imi spui povesti,

Iar in povestea ta ma vad,

Si-n viata ta usor ma pierd.