EL SI EA (Doinei si lui Ion Aldea- Teodorovici)

Au cintat o limba dulce
Ea, printesa, el - un duce.
Pe Eminescu l-au cintat
In cintari de neuitat,
Intr-un imn frumos de stat!
Iar pe cei ce ne-au tradat
Si-n picioare ne-au calcat,
Jugu-n git ni l-au bagat,
Ei prin cint i-au blestemat
Si tari multe au colindat.
Doinind Doine tu, Doinita,
Ai ajuns sa fii zeita.
El - Luceafar romanesc,
Pe plaiul nostru stramosesc.
Bunul nostru Dumnezeu
S-a indurat de dinsii, zau!
I-a luat in Carul Mare
Cu a Lui mana salvatoare,
I-a-naltat mai sus de soare,
Ca sa arda mult mai tare,
Sa topeasca acea tradare,
Din noaptea nemuritoare!
Prin voi Doina si Ion,
Dainui-va acest popor,
Iar limba ne va fi cintata,
Si painea preacurata!

                                                            1994

CUNUNA DREPTĂȚII

Va veni o zi mai bună
Să împletim Sfînta cunună?
Va veni clipa în care
Să avem dreptate oare?

Cu speranta - înainte!
Cît și inima presimte -
O cunună a dreptații
Și-o enigmă a libertații.

Va veni o zi mai pură
Să amuțească reaua gură?
Va veni momentu-n care
Să pășim pe dreapta cale?

Cu credința - înainte!
Către Cer, către Părinte!
Să ne dea El, sensul vieții
Drept cunună a dreptății!

DRAGOSTE,...IUBIRE...

Dradoste, iubire,
Iubit si indragostit,
Prieten, despartire,
Tovaras indragit...

O, dracul sa le ieie,
Pe acele slove mari,
Ce acum, de la o vreme,
Imi prefac doar ele,
Inima-n frigar...

De ce pin la atita,
Atunci te indrageam?
De ce voiam a-ti spune,
Dar nu ma hotaram?

De ce sa-mi spui tu oare,
Cu vorba m-ai purtat...
Calcind totu-n picioare -
Azi greu e de uitat.

De ce atitea lucruri oribile-ai facut,
M-ai dus in intuneric, cu umbre de temut?
Probabil, ca raspunsul, acuma nu-l vei sti,
Cit inima ti-i neagra, iubit tu nu vei fi!

Dragoste, iubire,
Indragostit iubind,
Ce fara implinire
Ramai loial si blind.

Si nu vreau nimeni sa ieie,
Aceste slove mari...
Ce acum, de la o vreme,
Mi-au prefacut doar ele,
Inima-n frigar.

TE-AM INDRAGIT CINDVA...

Te-am indragit ca pe un zeu,
Inima la tine-mi era mereu,
De nimeni si nimic nu ascultam
Si viata-mi tie eu ti-o daruiam.

Sunt vinovata de acest efect,
Sper ca-mi va fi de invatatura,
Credeam ca totu-i sincer si perfect,
Dar am primit o mare lovitura.

Sunt vinovata, dar nu in toate,
Sa spun aceasta, asi fi om injosit.
Vinovatie-ti las si tie jumatate,
Nu-ti mai aminti ca te-am iubit!

Ma simt jignita, de ce asa ar trebui sa fie,
Simt, ar trebui, deacum sa tac...
Nu e taina, esti obsedat de propria-ti iubire,
Si nu-mi voi pune masca, ca sa-ti fiu pe plac!

NU E ARSITA...

Nu e arsita afara
Si nu-i colbul atit de des,
Nu mai vreau ca altadata,
Sa cuceresc ce am ales.

Ma intorc incet spre casa
Si alte ginduri ma framanta,
De ce-a fost, putin imi pasa,
Nu stiu ce va fi curind...

INEACA TOT AMARUL...

Ca soarele ti-i parul,
Ca marea-s ochii tai,
Ca singele ti-i gura,
Iar inima-i de fier.

Cu lacrimi mi-e iubirea,
Destinu-i destramat,
Mi-e-n vise fericirea,
Dar sufletu-i curat.

Enigma suferinda
Imi este inima,
Vad soarta-n oglinda,
La fel si patima.

Rostesc in taina ruga,
Incerc sa mai visez,
Trec anii toti la fuga,
Iar eu te mai distrez.

Si sesizez prea bine,
Vorba veche ce suna:
 - Lupu paru-si schimba...
Deprinderea-i tot dura!

Ca soarele ti-i parul,
Ca marea-s ochii tai,
Ce ineaca tot amarul
In fum sau in scntei.

MI-I SETE DE VIATĂ!

Mi-i sete de-o viată -
Curată, liberă, senină...
Să sorb din prefata
Blîndă, bună, blajină.

Mi-i sete de viată,
În care tu să fii
Pur ca și fata
Unui prunc, copil.

Mi-i sete de viată
În care să am -
Curaj de-a trăi
Pe orișice ram!

Mi-i dor de infinit...
Cu lungitudini nesfîrșite
De-al Cărții Sfinte Cuvînt
De omenire necitite...

Mi-e sete de tine,
Mi-i dor de-al "tău dor"
Și inima-n mine
Visează usor...