Mi-i inima o piatra dura,
Mi-i inima carbune,
Caci nu mai am nimic in lume,
In noaptea de taciune.
Mi-i sufletul pustiu,
Gindurile ma apasa,
Cu tine vreau sa fiu,
Tu ai plecat de-casa.
Mi-s ochii riuri nesecate,
Corpul parca-i impietrit.
Un prunc fara de pacate,
Pe noi doi ne va-ncalzi.
Ma inec in al vietii amar,
Nu mai inteleg cine sunt,
Am murit in seara de cosmar,
Cind tu pe mine ma-i jignit!
Nu stiu acuma ce sa fac,
Caci am ramas a nimanui,
Cu cine soarta sa mi-o impart,
Cind sunt nici nu mai stiu a cui?!
Mi-i inima carbune,
Caci nu mai am nimic in lume,
In noaptea de taciune.
Mi-i sufletul pustiu,
Gindurile ma apasa,
Cu tine vreau sa fiu,
Tu ai plecat de-casa.
Mi-s ochii riuri nesecate,
Corpul parca-i impietrit.
Un prunc fara de pacate,
Pe noi doi ne va-ncalzi.
Ma inec in al vietii amar,
Nu mai inteleg cine sunt,
Am murit in seara de cosmar,
Cind tu pe mine ma-i jignit!
Nu stiu acuma ce sa fac,
Caci am ramas a nimanui,
Cu cine soarta sa mi-o impart,
Cind sunt nici nu mai stiu a cui?!
Комментариев нет:
Отправить комментарий